amintiri din "epoca de aur", ultimul deceniu, apoteoticii ani '80...

cartelă de pâine din noiembrie 1981, Călăraşi

notă: "36 pîine" se referă la centrul de pâine nr. 36, 762 este numărul din listă al titularului cartelei iar o persoană avea dreptul la o pâine pe zi.

Paradoxale vremuri... Un stagiar venit din Bucureşti, unde pâinea nu era cartelată (doar uleiul şi zahărul) dar cafeaua era de nevăzut, ajunge în Călăraşi unde pâinea se dădea exclusiv pe cartelă (şi cu multe complicaţii birocratice dacă nu doreai să-ţi schimbi buletinul de Buc. cu unul local) dar în schimb, în vitrina unei cofetării din centrul oraşului trona o impresionantă piramidă din cutii de ness Amigo (sau Globo?)... Nu a mai tronat mult timp după sosirea noastră acolo. Iar în interiorul cofetăriei se puteau servi tarte cu rondele de morcovi şi boabe de mazăre din conserve pe post de fructe... Regret enorm că nu am făcut o poză acestor "tarte". Pe atunci filmele fotografice color est germane (Orwo) se găseau greu şi erau păstrate cu parcimonie pentru vacanţă.

Ghid pentru întocmirea autobiografiei

(demenţial ce detalii până la rude de a n-a spiţă se puteau cere... deh, 'băieţii" de la secu erau de o curiozitate mai mult decât bolnăviciosă, aşa cum sunt şi astăzi, dealtfel...)

Adeverinţă (eliberată de C.O.M. adică consiliul oamenilor muncii :) pentru obţinerea unui paşaport în 1984 (pentru ţări socialiste) - "se adevereşte că tov. ___ ___ prezintă garanţii morale şi social-politice pentru a efectua o excursie în R.P.U (Ungaria), R.S.C (Cehia & Slovacia), R.D.G. (Germania de Est)...

scanul în curând ... când voi găsi respectivul document rătăcit.

Adeverinţă schimb valutar

ce permitea schimbul a 250 lei (o sumă nici mare, nici mică, pe atunci cam 10% dintr-un salariu mediu) în devizele ţărilor socialiste de atunci.

Impunere conform legii 1/1985

(impozitul local - nu pentru vreo proprietate ci doar pentru că locuiai în zona respectivă - se plătea atât în bani cât şi în 6 zile muncă - duminicală, căci în timpul săptămânii erai la serviciu, inclusiv sâmbăta - pentru fiecare membru al familiei... se pare că secu' & fiscu' sunt blesteme perene...)

"Înştinţare importantă" din partea preşedintelui Asociaţiei de locatari a unui bloc de pe Ştirbei Vodă, aflat pe traseul defilării de 23 august 1989 (ultima, din fericire) - document ce ilustrează perfect paranoia regimului comunist în '89 (fără ghivece de flori în balcoane, fără vizite, nu se stă pe holul blocului, nu se iese în balcon, nu se deschid nici măcar ferestrele... se subînţelege că se poate doar sta cuminte în faţa televizorului pentru a sorbi din ochi chipurile mult prea iubiţilor conducători ...)

... şi documente din "deceniul stalinist" - anii '50 ...

Autorizaţie pentru deţinerea unui aparat de radio (nu cumva să fi tentat să asculţi posturi străine, ştiindu-te înregistrat la "băieţii" ce trebuiau să ştie tot ce mişcă...)

coadă la "raţia" lunară de ulei şi zahăr, Bucureşti 1982 astăzi, în locul copacilor sunt parcări... :(

... iar noaptea se făcea coada la carne, pentru ipotetica maşină ce ar fi putut aduce mult doritul articol în dimineaţa următoare (de fapt mai degrabă subproduse din carne decât carne propriu-zisă), cu liste şi apel din oră în oră, cu certurile inerente, deci imposibil de dormit cu fereastra deschisă, chiar şi pe caniculă, dacă aveai un astfel de magazin la parterul blocului... şi tot legat de aceste celebre cozi, o doamnă ce vindea la un preţ foarte piperat un apartament pe Calea Moşilor, justifica preţul prin faptul că din balcon se poate observa când vine maşina cu marfă la alimentara... acum e hilar, atunci era de plâns...

vie de vânzare (Valea Călugărească)